← înapoi la căutare

integritate

/in.te.gri'ta.te/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză intégrité.

Definiții

  1. însușirea de a fi integru; cinste, probitate; incoruptibilitate.
  2. însușirea de a fi sau de a rămâne intact, întreg.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativintegritate—
genitiv-dativintegrității—
vocativintegritate—
articulatintegritatea—

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică