← înapoi la căutare

instruit

/in.stru'it/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din a instrui. Confer franceză instruit.

Definiții

  1. învățat, cult, cultivat.
  2. (despre ostași) care și-a însușit cunoștințe de teorie și practică militară.

instrui

/in.struˈi/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză instruire < latină instruere.

Definiții

  1. (v.tranz. și refl.) a (se) pregăti într-un domeniu; a învăța, a se cultiva.
  2. (v.tranz.) a pregăti ostașii în vederea însușirii teoriei și practicii militare.
  3. (v.tranz.) (jur.) a cerceta, a ancheta, a analiza (culegând probe, mărturii).

Declinare

CazSingularPlural
verbinstrueainstrueau

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică