institutoare
/in.sti.tu'to̯a.re/Etimologie
Din institutor.
Definiții
- (în trecut) învățătoare (la oraș).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | institutoare | institutoare |
| genitiv-dativ | institutoarei | institutoarelor |
| vocativ | institutoareo | institutoarelor |
| articulat | institutoarea | institutoarele |