verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză inspirer < latină inspirare.
Definiții
- (v.intranz.) a inhala aer în plămâni.
- (v.tranz. fig.) a face să se nască în conștiința cuiva un gând, un sentiment, o hotărâre; a sugera.
- (spec.) a provoca cuiva avântul creației artistice; a insufla.
- (v.refl. fig.) (cu determinări introduse prin prep. "din", "de la") a-și găsi un izvor de inspirație în...; a se orienta, a se ghida, a se conduce după...
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru inspira.
Exemple
- Inspir cu nesaț aerul în piept.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | inspira | inspirau |
Sinonime: 1: aspira, trage, 2: sugera
Antonime: 1: expira
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- forma de masculin plural pentru inspirat.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a II-a plural la prezent pentru inspira.
- forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru inspira.
- forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru inspira.
- forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru inspira.