insolație
/in.so'la.ʦi.e/Etimologie
Din franceză insolation < latină insolatio.
Definiții
- stare patologică provocată de expunerea îndelungată a corpului la acțiunea razelor solare și care se manifestă prin febră, dureri de cap, amețeli, greață, delir etc. (putând duce la moarte).
- vătămare provocată pomilor tineri prin excesul de căldură.
- iluminare a unei suprafețe de razele solare.
- tratament prin expunere la soare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | insolație | insolații |
| genitiv-dativ | insolației | insolațiilor |
| vocativ | insolație | insolațiilor |
| articulat | insolația | insolațiile |