← înapoi la căutare

inocență

/i.noˈʧen.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză innocence < latină innocentia.

Definiții

  1. curățenie sufletească, nevinovăție; candoare.
  2. (ir.) naivitate, simplitate; ignoranță.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativinocențăinocențe
genitiv-dativinocențeiinocențelor
vocativinocențăinocențelor
articulatinocențainocențele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică