verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză infirmer < latină infirmare.
Definiții
- (v.tranz.) a anula, a respinge, a declara nevalabil; a dovedi ca neadevărat, nefundat.
- (v.tranz.) a desființa un act (sau o măsură) ca fiind nelegal sau netemeinic; a invalida.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru infirma.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | infirma | infirmau |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din verbul a infirma.
Definiții
- dovedit ca neadevărat.
- anulat.
- abrogat.
- invalidat.
Sinonime: 1: neadevărat, 2: anulat, 3: abrogat, 4: invalidat
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de participiu trecut pentru infirma.