← înapoi la căutare

infirma

/in.firˈma/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză infirmer < latină infirmare.

Definiții

  1. (v.tranz.) a anula, a respinge, a declara nevalabil; a dovedi ca neadevărat, nefundat.
  2. (v.tranz.) a desființa un act (sau o măsură) ca fiind nelegal sau netemeinic; a invalida.
  3. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru infirma.

Declinare

CazSingularPlural
verbinfirmainfirmau

infirmând

/in.firˈmɨnd/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din infirma.

Definiții

  1. forma de gerunziu pentru infirma.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică