inervație
/i.ner'va.ʦi.e/Etimologie
Din franceză innervation.
Definiții
- ansamblul formațiilor nervoase periferice, care constituie aparatul nervos al unui țesut sau al unui organ; inervare.
- activitate fiziologică caracteristică nervilor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | inervație | inervații |
| genitiv-dativ | inervației | inervațiilor |
| vocativ | inervație | inervațiilor |
| articulat | inervația | inervațiile |