ineleganță
/i.ne.le'gan.ʦə/Etimologie
Din franceză inélégance.
Definiții
- rarlipsă de eleganță, de finețe, de tact în vorbire, în purtare; vorbă sau comportare lipsită de finețe, de tact; neeleganță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ineleganță | ineleganțe |
| genitiv-dativ | ineleganței | ineleganțelor |
| vocativ | ineleganță | ineleganțelor |
| articulat | ineleganța | ineleganțele |