indult
/in'dult/Etimologie
Din franceză indult < latină indultum.
Definiții
- privilegiu acordat de papă, care conferă puteri excepționale.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | indult | — |
| genitiv-dativ | indultului | — |
| vocativ | indultule | — |
| articulat | indultul | — |