indocilitate
/in.do.ʧi.li'ta.te/Etimologie
Din franceză indocilité.
Definiții
- rarlipsă de docilitate, de supunere; neascultare, nesupunere.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | indocilitate | — |
| genitiv-dativ | indocilității | — |
| vocativ | indocilitate | — |
| articulat | indocilitatea | — |