← înapoi la căutare

individualism

/in.di.vi.du.a'lism/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză individualisme.

Definiții

  1. denumire generică pentru concepțiile etice care iau ca punct de plecare individul izolat, independent de societate.
  2. atitudine a celui care subordonează interesele obștești celor personale, care este preocupat exclusiv de propria persoană.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativindividualism
genitiv-dativindividualismului
vocativindividualismule
articulatindividualismul

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică