indispunere
/in.dis'pu.ne.re/Etimologie
Din a (se) indispune.
Definiții
- faptul de a (se) indispune.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | indispunere | indispuneri |
| genitiv-dativ | indispunerii | indispunerilor |
| vocativ | indispunere | indispunerilor |
| articulat | indispunerea | indispunerile |