indiscreție
/in.dis'kre.ʦi.e/Etimologie
Din franceză indiscrétion < latină indiscretio, indiscretionis.
Definiții
- faptul de a destăinui secretele încredințate de cineva; (p.ext.) lipsă de măsură în vorbă, lipsă de discernământ.
- faptă lipsită de delicatețe, de rezervă; nedelicatețe, grosolănie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | indiscreție | indiscreții |
| genitiv-dativ | indiscreției | indiscrețiilor |
| vocativ | indiscreție | indiscrețiilor |
| articulat | indiscreția | indiscrețiile |