indiciu
Etimologie
Din latină indicium (cu sensuri după franceză indice).
Definiții
- semn (aparent) după care se deduce existența unui lucru, a unui fenomen etc.
- particularitate, semnalment, manifestare, dovadă concretă după care se poate recunoaște un obiect, o ființă sau un fenomen.
- (jur.) faptă, împrejurare, situație, care, privită în legătură cu alte fapte, împrejurări sau situații, poate servi ca probă într-un proces.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | indiciu | indicii |
| genitiv-dativ | indiciului | indiciilor |
| vocativ | indiciule | indiciilor |
| articulat | indiciul | indiciile |