← înapoi la căutare

incidență

/in.ʧi'den.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză incidence.

Definiții

  1. întâlnire a unor raze (sau a unor fascicule de raze) de lumină între ele sau cu o suprafață.
  2. (med.) totalitatea cazurilor de îmbolnăvire provocate de o anumită boală infecțioasă pe o perioadă dată, raportată la populația totală.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativincidențăincidențe
genitiv-dativincidențeiincidențelor
articulatincidențaincidențele

incidente

/in.ʧiˈden.te/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din incident.

Definiții

  1. forma de plural nearticulat pentru incident.

incident

/in.ʧi'dent/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză incident.

Definiții

  1. întâmplare neașteptată (și neplăcută) care apare în desfășurarea unei acțiuni.
  2. greutate, dificultate.
  3. obiecție (secundară și neașteptată) ridicată în cursul unui proces de una dintre părți.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativincidentincidente
genitiv-dativincidentuluiincidentelor
vocativincidentuleincidentelor
articulatincidentulincidentele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică