incantație
/in.kan'ta.ʦi.e/Etimologie
Din franceză incantation.
Definiții
- (livr.) formulă magică, cântată sau recitată (pentru a obține un efect supranatural).
- ( fig.) (stare de) încântare; farmec, delectare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | incantație | incantații |
| genitiv-dativ | incantației | incantațiilor |
| vocativ | incantație | incantațiilor |
| articulat | incantația | incantațiile |