imputație
/im.pu'ta.ʦi.e/Etimologie
Din franceză imputation < latină imputatio.
Definiții
- faptul de a atribui cuiva o vină; învinovățire; măsură prin care se dispune reținerea din câștigul unui angajat sau cooperator a despăgubirilor pentru paguba cauzată de acesta instituției sau întreprinderii unde lucrează; (concr.) sumă care trebuie plătită pentru această pagubă; imputare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | imputație | imputații |
| genitiv-dativ | imputației | imputațiilor |
| vocativ | imputație | imputațiilor |
| articulat | imputația | imputațiile |