impuritate
/im.pu.ri'ta.te/Etimologie
Din franceză impureté < latină impuritas, impuritatis.
Definiții
- lipsă de puritate, de curățenie.
- stare a unui mediu cu toxicitate ridicată, cu microbi etc.
- corp sau substanță străină care se găsește în masa altui corp sau a unui material (și a cărei prezență determină modificarea proprietăților materialului).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | impuritate | impurități |
| genitiv-dativ | impurității | impurităților |
| vocativ | impuritate | impurităților |
| articulat | impuritatea | impuritățile |