← înapoi la căutare

imprudență

/im.pru'den.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză imprudence < latină imprudentia.

Definiții

  1. lipsă de prudență; nesocotință; neprevedere.
  2. faptă, vorbă etc. nesocotită, riscantă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativimprudențăimprudențe
genitiv-dativimprudențeiimprudențelor
vocativimprudențăimprudențelor
articulatimprudențaimprudențele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică