impostură
/im.pos'tu.rə/Etimologie
Din franceză imposture < latină impostura.
Definiții
- acțiune, faptă de impostor; șarlatanie, înșelătorie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | impostură | imposturi |
| genitiv-dativ | imposturii | imposturilor |
| vocativ | impostură | imposturilor |
| articulat | impostura | imposturile |