← înapoi la căutare

impostoare

/im.pos'to̯a.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din impostor.

Definiții

  1. persoană care caută să înșele, profitând de necunoștința sau de buna-credință a oamenilor; șarlatană, mincinoasă.
  2. persoană care caută să se substituie altcuiva (pentru a lucra, a profita în numele lui); farsoare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativimpostoareimpostoare
genitiv-dativimpostoareiimpostoarelor
vocativimpostoareoimpostoarelor
articulatimpostoareaimpostoarele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică