implozie
/im'plo.zi.e/Etimologie
Din franceză implosion.
Definiții
- fenomen opus exploziei, care constă în pătrunderea rapidă a aerului într-un spațiu închis, fără aer, când pereții acestuia sunt distruși.
- (lingv.) prima fază a articulării unei consoane oclusive, care constă în închiderea totală a organului fonator.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | implozie | implozii |
| genitiv-dativ | imploziei | imploziilor |
| vocativ | implozie | imploziilor |
| articulat | implozia | imploziile |