implorație
/im.plo'ra.ʦi.e/Etimologie
Din franceză imploration.
Definiții
- raracțiunea de a implora și rezultatul ei; implorare, rugăminte, cerere stăruitoare, fierbinte, desperată.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | implorație | implorații |
| genitiv-dativ | implorației | implorațiilor |
| vocativ | implorație | implorațiilor |
| articulat | implorația | implorațiile |