verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză impliquer < latină implicare.
Definiții
- (v.tranz. la pers. 3) a atrage după sine, a include; a avea ceva drept consecință.
- a amesteca pe cineva într-o afacere neplăcută, într-un proces etc.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru implica.
Exemple
- Inteligența implică reflecția.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | implica | implicau |
Sinonime: cere, necesita, presupune, reclama
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- forma de masculin plural pentru implicat.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a II-a plural la prezent pentru implica.
- forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru implica.
- forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru implica.
- forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru implica.