← înapoi la căutare

imbecilitate

/im.be.ʧi.li'ta.te/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză imbécilité < latină imbecilitas, imbecilitatis.

Definiții

  1. deficiență mintală gravă, caracterizată prin incapacitatea de a depăși nivelul intelectual al vârstei preșcolare; idioțenie, tâmpenie.
  2. comportare sau vorbă de imbecil sau de om necugetat; prostie, inepție, neghiobie.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativimbecilitateimbecilități
genitiv-dativimbecilitățiiimbecilităților
vocativimbecilitateimbecilităților
articulatimbecilitateaimbecilitățile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică