verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză illuminer < latină illuminare.
Definiții
- (v.tranz.) a (produce și a) răspândi lumină (artificială) într-o încăpere, pe o stradă etc.
- (v.refl.) (fig.) (despre față, ochi etc. sau despre oameni) a străluci de bucurie, de mulțumire etc.; a se bucura, a se înveseli.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru ilumina.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | ilumina | iluminau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din verbul a ilumina.
Definiții
- faptul de a (se) ilumina.
- tehnica (producerii și a) răspândirii luminii (artificiale).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | iluminat | iluminate |
| genitiv-dativ | iluminatului | iluminatelor |
| vocativ | iluminatule | iluminatelor |
| articulat | iluminatul | iluminatele |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- (despre o încăpere, o stradă, un oraș etc.) luminat cu lumină artificială.
- (fig.) (despre față, ochi etc. sau despre oameni) extrem de mulțumit, de fericit; (p.ext.) inspirat.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de participiu trecut pentru ilumina.