ifos
/i'fos/Etimologie
Din neogreacă ύφος (ífos).
Definiții
- (fam.) mândrie neîntemeiată; orgoliu, înfumurare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ifos | ifose |
| genitiv-dativ | ifosului | ifoselor |
| vocativ | ifosule | ifoselor |
| articulat | ifosul | ifosele |