← înapoi la căutare

iertăciune

substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a ierta + sufixul -ăciune.

Definiții

  1. (înv. și pop.) iertare.
  2. rarîngăduință, permisiune.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativiertăciuneiertăciuni
genitiv-dativiertăciuniiiertăciunilor
vocativiertăciuneiertăciunilor
articulatiertăciuneaiertăciunile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică