← înapoi la căutare

iarbă

/ˈjar.bə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din latină hĕrba. Înrudit cu italiană erba, franceză herbe, spaniolă hierba și portugheză erva.

Definiții

  1. (bot.) nume generic dat plantelor erbacee, anuale sau perene, cu părțile aeriene verzi, subțiri și mlădioase, folosite pentru hrana animalelor.
  2. (agr.) nutreț verde, proaspăt cosit.
  3. (bot.) buruieni de tot felul.
  4. (agr.) pajiște.
  5. (mil.) praf de pușcă.
  6. argou(tox.) canabis.
  7. argou(tox.) marijuana.
  8. argoudolari.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativiarbăierburi
genitiv-dativierbiiierburilor
vocativiarbăierburilor
articulatiarbaierburile

Sinonime: 3: (bot.) buruiană, ierbărie, bălărie, 4: (agr.) pajiște, gazon, 5: (mil.) praf de pușcă, pulbere, 6-7: (tox.) canabis, marijuana

ierburi

/ˈjer.burʲ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din iarbă.

Definiții

  1. forma de plural nearticulat pentru iarbă.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică