ierbuță
/jer'bu.ʦə/Etimologie
Din iarbă + sufixul -uță.
Definiții
- (reg.) diminutiv al lui iarbă; ierbuliță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ierbuță | ierbuțe |
| genitiv-dativ | ierbuței | ierbuțelor |
| vocativ | ierbuță | ierbuțelor |
| articulat | ierbuța | ierbuțele |