idol
/'i.dol/Etimologie
Din slavă (veche) idolŭ.
Definiții
- divinitate păgână; (concr.) chip, figură, statuie reprezentând o asemenea divinitate și constituind, în religiile politeiste, obiecte de cult religios.
- (fig.) ființă sau lucru care reprezintă obiectul unui cult sau al unei mari iubiri.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | idol | idoli |
| genitiv-dativ | idolului | idolilor |
| vocativ | idolule | idolilor |
| articulat | idolul | idolii |