idiot
/i.diˈot/Etimologie
Din franceză idiot.
Definiții
- care suferă de idioție; tâmpit, cretin, imbecil.
- (despre manifestări ale ființelor) care manifestă, care exprimă, care denotă nerozie, stupiditate etc.
Din franceză idiot.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | idiot | idioți |
| genitiv-dativ | idiotului | idioților |
| vocativ | idiotule | idioților |
| articulat | idiotul | idioții |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică