ideal
/i.deˈal/Etimologie
Din franceză idéal < latină idealis.
Definiții
- care atinge perfecțiunea; perfect, desăvârșit.
- care ține de domeniul ideilor, privitor la gândire; care există numai în mintea, în închipuirea omului; spiritual, imaterial.
Din franceză idéal < latină idealis.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ideal | idealuri |
| genitiv-dativ | idealului | idealurilor |
| vocativ | idealule | idealurilor |
| articulat | idealul | idealurile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică