icos
/i'kos/Etimologie
Din neogreacă ικοσ (íkos).
Definiții
- cântare bisericească la slujba utreniei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | icos | icose |
| genitiv-dativ | icosului | icoselor |
| vocativ | icosule | icoselor |
| articulat | icosul | icosele |
Din neogreacă ικοσ (íkos).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | icos | icose |
| genitiv-dativ | icosului | icoselor |
| vocativ | icosule | icoselor |
| articulat | icosul | icosele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică