iconolatru
/i.ko.no'la.tru/Etimologie
Din franceză iconolâtre.
Definiții
- (livr.) persoană care se închină la icoane.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | iconolatru | iconolatri |
| genitiv-dativ | iconolatrului | iconolatrilor |
| vocativ | iconolatrule | iconolatrilor |
| articulat | iconolatrul | iconolatrii |