ic
/ik/Etimologie
Din maghiară ík (versiunea literară ék).
Definiții
- (reg.) pană de despicat lemne.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ic | icuri |
| genitiv-dativ | icului | icurilor |
| vocativ | icule | icurilor |
| articulat | icul | icurile |
Din maghiară ík (versiunea literară ék).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ic | icuri |
| genitiv-dativ | icului | icurilor |
| vocativ | icule | icurilor |
| articulat | icul | icurile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică