iamb
/jamb/Etimologie
Din franceză iambe < latină iambus.
Definiții
- picior de vers compus din două silabe, dintre care, în prozodia antică, prima este scurtă și a doua lungă, iar în prozodia modernă, prima este neaccentuată, iar cea de-a doua accentuată.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | iamb | iambi |
| genitiv-dativ | iambului | iambilor |
| vocativ | iambule | iambilor |
| articulat | iambul | iambii |