← înapoi la căutare

hăbuci

/hə.bu'ʧi/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din hăbuc.

Definiții

  1. (v.tranz.) (reg.) a strica; a rupe, a distruge.

Declinare

CazSingularPlural
verbhăbuceahăbuceau

hăbuc

/hə'buk/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Definiții

  1. (adjectival) rupt în bucăți, distrus; încurcat, încâlcit.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativhăbuchăbuci
genitiv-dativhăbuculuihăbucilor
vocativhăbuculehăbucilor
articulathăbuculhăbucii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică