hârtiuță
/hɨr.ti'u.ʦə/Etimologie
Din hârtie + sufixul -uță.
Definiții
- diminutiv al lui hârtie; hârtioară.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | hârtiuță | hârtiuțe |
| genitiv-dativ | hârtiuței | hârtiuțelor |
| vocativ | hârtiuță | hârtiuțelor |
| articulat | hârtiuța | hârtiuțele |