← înapoi la căutare

hurduitură

/hur.du.i'tu.rə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a hurdui + sufixul -tură.

Definiții

  1. (reg.) zgomot produs de ceva care huruie; huruitură, huruială, huruit.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativhurduiturăhurduituri
genitiv-dativhurduituriihurduiturilor
vocativhurduiturăhurduiturilor
articulathurduiturahurduiturile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică