humus
/'hu.mus/Etimologie
Din franceză, latină humus, germană Humus.
Definiții
- amestec de substanțe organice amorfe aflat în sol, care îi condiționează fertilitatea și care este rezultat din transformarea materialului vegetal sub acțiunea microorganismelor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | humus | humusuri |
| genitiv-dativ | humusului | humusurilor |
| vocativ | humusule | humusurilor |
| articulat | humusul | humusurile |