huiduitură
/hu.i.du.i'tu.rə/Etimologie
Din a huidui + sufixul -tură.
Definiții
- acțiunea de a huidui și rezultatul ei; huiduială.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | huiduitură | huiduituri |
| genitiv-dativ | huiduiturii | huiduiturilor |
| vocativ | huiduitură | huiduiturilor |
| articulat | huiduitura | huiduiturile |