hronic
/'hro.nik/Etimologie
Din neogreacă χρονικων (hronikón).
Definiții
- (înv.) cronică.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | hronic | hronice |
| genitiv-dativ | hronicului | hronicelor |
| vocativ | hronicule | hronicelor |
| articulat | hronicul | hronicele |
Din neogreacă χρονικων (hronikón).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | hronic | hronice |
| genitiv-dativ | hronicului | hronicelor |
| vocativ | hronicule | hronicelor |
| articulat | hronicul | hronicele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică