hrincuță
/hrin'ku.ʦə/Etimologie
Din hrincă + sufixul -uță.
Definiții
- (reg.) diminutiv al lui hrincă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | hrincuță | hrincuțe |
| genitiv-dativ | hrincuței | hrincuțelor |
| vocativ | hrincuță | hrincuțelor |
| articulat | hrincuța | hrincuțele |