hrișcă
/'hriʃ.kə/Etimologie
Din ucraineană гре́чка (hréčka), adică „grâu grecesc”. Confer și rusă гречка (gréčka).
Definiții
- (bot.) (Fagopyrum esculentum) plantă erbacee meliferă, cu frunze triunghiulare, cu flori roz, roșii sau albe și cu semințe mici, lunguiețe și negricioase.
- (p.ext.) (colectiv) semințele acestei plante, care se folosesc pentru hrana oamenilor și a animalelor.
Exemple
- Crupe de hrișcă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | hrișcă | hriști |
| genitiv-dativ | hriștii | hriștilor |
| vocativ | hrișcă, hrișco | hriștilor |
| articulat | hrișca | hriștile |
Sinonime: 1: (bot.) (reg.) tătarcă