hotărâre
/ho.tə'rɨ.re/Etimologie
Din a hotărî.
Definiții
- faptul de a (se) hotărî; fermitate în conduită, în atitudinea cuiva; ceea ce hotărăște cineva; decizie.
- dispoziție a unei autorități.
- sentință judecătorească.
- act adoptat de organele de conducere ale unor organizații, partide etc. în urma unor dezbateri și a aprobării date de majoritatea membrilor prezenți.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | hotărâre | hotărâri |
| genitiv-dativ | hotărârii | hotărârilor |
| vocativ | hotărâre | hotărârilor |
| articulat | hotărârea | hotărârile |