horă

Etimologie

Din neogreacă χορός (khorós) (Röesler 578). Se presupune în general că a intrat în română prin intermediul bulgară хоро (hóro) (DAR; Pușcariu, Lr., 280), însă această ipoteză nu pare necesară; confer sârbă оро (oro), turcă hora și maghiara hora/horok.

Definiții

1. dans popular românesc cu ritm domol, în care jucătorii se prind de mână, formând un cerc închis; cerc format de aceia care execută acest dans; melodie după care se execută acest dans.
2. (pop.) petrecere țărănească unde se dansează jocuri populare.
3. (astron.; reg.; art.) coroana boreală.

Declinare

Etimologie

Din horă.

Definiții

1. (v.intranz. și tranz.) a cânta un cântec, de obicei o horă (din gură sau din fluier); (p.ext.) a doini.
2. (v.intranz.) a juca hora.

Declinare