horboțică
/hor.bo'ʦi.kə/Etimologie
Din horbotă + sufixul -ică.
Definiții
- diminutiv al lui horbotă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | horboțică | horboțele |
| genitiv-dativ | horboțelei | horboțelelor |
| vocativ | horboțică | horboțelelor |
| articulat | horboțica | horboțelele |